Grupul USR din Senat a organizat miercuri, 18 februarie, o dezbatere publică pe tema digitalizării activităților din sectorul public, pornind de la premisa că revoluția digitală pe care o traversăm nu va ocoli niciun domeniu al vieții publice și, ca atare, cu cât ne pregătim mai din timp și mai bine, vom fi în măsură să-i amplificăm beneficiile.

Dezbaterea „Sectorul public modern - digitalizare, inteligență artificială, formare continuă și transformare instituțională” a fost moderată de Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ, știință și inovare, și de Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, și a fost inițiată de ministrul Economiei, Irineu Darău, pe vremea când era președintele Comisiei pentru învățământ a Senatului.

Pe lângă ministrul Economiei, Irineu Darău, și vice-premierul Oana Gheorghiu, au mai participat la dezbateri reprezentanți ai Ministerului Educației, ai Directoratului National pentru Securitate Cibernetică, ai Ministerului Afacerilor Interne, Asociației Municipiilor din România, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene, ai ANCOM și STS, precum și ai unor mari companii din domeniul IT&C și ONG-uri din domeniul educației digitale și parlamentari.

Senatorul USR Ciprian Rus a propus ca teme de dezbatere principale:

-        interoperabilitate și schimb de date între instituții, astfel încât cetățeanul să nu mai fie „curier” între ghișee;

-        identitate digitală și autentificare/semnare cu utilitate imediată pentru servicii publice;

-        inteligență artificială în administrație, cu reguli clare: responsabilitate, trasabilitate, protecția datelor și securitate;

-        competențe digitale și formare continuă, inclusiv pentru managementul instituțiilor.

Discuțiile au pornit de la premisa că digitalizarea serviciilor publice este cheia creșterii eficienței administrative, că doar așa statul poate reduce birocrația, poate elimina sisteme ce se suprapun și accelera timpul de soluționare a cererilor cetățenilor. Implementând rapid platforme digitale putem crește accesul la informații și servicii, reduce riscurile de eroare sau abuz, contribuind la consolidarea încrederii cetățenilor în stat.

Ștefan Pălărie a argumentat că suntem obligați să ne adaptăm din mers schimbărilor aduse de noile tehnologii, în condițiile în care „digitalizarea e deja temă de ieri, AI e provocarea și oportunitatea de azi”.

La rândul său profesor care încă merge săptămânal la catedră, Ștefan Pălărie a spus că, „fără a fi vreo surpriză, când vine vorba de tehnologie și AI, tinerii sunt early adopters, pentru ei utilizarea AI trecând rapid de la stadiul de noutate la cel de obișnuință zilnică”. Asta, opinează Pălărie, obligă profesorii și administratorii procesului educațional – Ministerul Educației și Cercetării – să se adapteze rapid la noile condiții.  

În cadrul dezbaterilor s-a afirmat în repetate rânduri că digitalizarea activităților școlare nu mai reprezintă o opțiune, ci o condiție esențială pentru modernizarea sistemului educațional. Integrarea tehnologiei în procesul didactic crește accesul la resurse educaționale diverse, facilitează colaborarea și permite monitorizarea în timp real a progresului elevilor.  

Reprezentantul Ministerului Educației și Cercetării, de exemplu, a amintit că s-a reușit, de mai bine de 3 ani, digitalizarea evaluărilor naționale, ceea ce asigură o bază de date pentru analiză și îmbunătățirea procesului educativ, iar la nivel de viitor se pregătesc asistenți de învățare bazați pe inteligență artificială și sisteme integrate de management pornind de la datele mari din educația românească. El a mai adăugat că peste jumătate dintre profesori au făcut deja cursuri de pedagogie digitală, cursuri finanțate prin PNRR, urmând ca și restul profesorilor să participe la astfel de cursuri până la finalizarea Programului.

Inițiatorul dezbaterii de la Senat, actualul ministru al Economiei, senatorul USR Irineu Darău, a susținut că educația este esențială pentru înțelegerea și folosirea noii tehnologii, un „reflex natural” - a spus el, dând ca exemplu situația semnăturii digitale ca serviciu ce poate fi digitalizat, că schimbarea obiceiurilor zilnice ale funcționarilor ar accelera adoptarea digitalizării. „Eu sunt convins că dacă funcționarii ar face 3-4 operațiuni zilnice în viața lor, fără nicio legătură cu instituția în care lucrează, (...) cu identitatea digitală, cu semnătura simplă, reflexul ar fi altul. Pentru că astăzi reflexul este hârtia, și este reflex, nu este rea-credință, așa cum reflexul până ieri era hârtia cu ștampilă. Pentru că un om care folosește un serviciu digital, în fiecare zi, cu siguranță va fi mai permeabil la un alt mod”, a declarat Irineu Darău în timpul dezbaterii.

Concluzia dezbaterilor i-a aparținut vicepremierului Oana Gheorghiu: „Digitalizarea nu este despre tehnologie, este în primul rând despre oameni. Și cred că digitalizarea în sine nu este un scop, ci este un instrument. Și cred că de la asta trebuie să pornim. Eu cred că digitalizarea este despre funcționarii publici, despre cum reușesc să-și facă ei treaba mai bine, mai eficient și mai simplu, astfel încât cetățenii să aibă o interacțiune cât mai prietenoasă cu statul român”.

La finalul dezbaterilor, senatorul USR Ciprian Rus, președintele Comisiei, a anunțat că cele mai importante concluzii  vor fi, ulterior, centralizate și agregate într-un set de măsuri prioritare, cu responsabili și termene, astfel încât discuția se transforme în pași urmăribili în comisii.