Diana Buzoianu, ministra USR a Mediului, a reușit să facă progrese concrete în dosarul de infrigement Natura 2000, dosar extrem de dificil, cu un risc să blocheze și investiții de miliarde de euro. Mai precis, timp de 9 ani de zile, 224 de situri de importanță comunitară nu au avut planuri de management sau obiective de conservare. În 6 luni, Diana Buzoianu a reușit ca 30% din aceste planuri sau obiective să fie adoptate.

În iunie 2025, România a primit de la Comisia Europeană avizul motivat pentru nerespectarea Directivei privind habitatele, directivă care prevede ca statele membre UE să propună situri de importanță comunitară care să devină parte a rețelei Natura 2000 la nivelul UE.

Mai precis, Comisia Europeană reclama nedesemnarea ca arii speciale de conservare a 169 de situri de importanță comunitară, lipsa unor obiective de conservare adecvate pentru peste 200 de situri și absența măsurilor de conservare pentru 10 situri punctuale. Situația era rezultatul unor întârzieri structurale acumulate în aproape 9 ani, inclusiv blocaje administrative, lipsa finanțării sustenabile pentru planurile de management și dificultăți instituționale generate de procesele de reorganizare.

„De când am ajuns la minister, am făcut o prioritate din a gestiona acest dosar foarte dificil. Am muncit enorm și, iată, deja 30% din aceste planuri sau obiective au fost adoptate. Deci, se poate. Am făcut pași concreți acolo unde, ani la rând, nu au existat progrese reale. Mai mult decât atât, am reușit, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, să identificăm soluții sustenabile pentru conservarea ariilor protejate din România și să asigurăm, astfel, continuarea finanțării europene a proiectelor de infrastructură în valoare de miliarde de euro”, a declarat ministra USR a Mediului.

Diana Buzoianu a precizat că, în ultimele luni, Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) au deblocat proceduri interne esențiale: au fost aprobate organigrama și regulamentul de organizare ale noii instituții, a fost avizată metodologia de evaluare și aprobare a planurilor de management și au fost urgentate revizuiri pentru planuri deficitare sau întârziate. Totodată, au fost promovate hotărâri de Guvern pentru desemnarea de noi arii speciale de conservare, iar pentru o parte dintre situri au fost adoptate obiective de conservare prin decizii ale ANMAP.

Serviciile Comisiei Europene au analizat 23 de decizii ANMAP și au arătat că acestea sunt compatibile cu cerințele Directivei Habitate și pot fi utilizate ca referință în procedurile naționale, inclusiv în evaluările aferente proiectelor cofinanțate din fonduri europene.

„Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost un partener esențial în acest proces, semnalând riscurile sistemice și susținând necesitatea unei abordări coordonate, astfel încât investițiile strategice în autostrăzi, apă, apă uzată și alte infrastructuri critice să nu fie afectate. Dialogul constant cu MIPE și deschiderea arătată de Comisia Europeană au permis stabilirea unui calendar de conformare etapizat, realist și monitorizat semestrial”, a adăugat Diana Buzoianu.

Conform calendarului asumat, Ministerul Mediului și ANMAP vor continua adoptarea și integrarea obiectivelor și măsurilor de conservare în planurile de management, astfel încât până cel târziu în 2028 România să asigure respectarea deplină a prevederilor directivelor europene.